Cum se depune declaraţia unică 112. Mic ghid pentru plătitorii de taxe
De la 1 ianuarie, firmele vor completa un singur formular pentru achitarea impozitelor la bugetul de stat, în loc de cinci formulare – două la Fisc şi trei pentru asigurări de sănătate, şomaj şi pensii. Documentul poate fi descărcat de pe site-ul ANAF.
De la 1 ianuarie, firmele şi persoanele fizice care au angajaţi nu mai trebuie să stea în fiecare lună la cinci cozi pentru a-şi declara contribuţiile la bugetul de stat. De anul acesta, ele au la dispoziţie declaraţia unică privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate.
Toate aceste categorii de contribuabili trebuie să completeze declaraţia 112 şi să o depună lunar la Fisc până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează obligaţiile.
Prima declaraţie unică – pentru obliga-ţiile aferente lunii ianuarie – va fi depusă până la 25 februarie inclusiv. Pentru început, până la 1 iulie 2011, formularul de plată poate fi completat pe suport de hârtie.
După această dată, însă, contribuabilii trebuie să aibă drept de semnătură electronică pentru a putea depune declaraţia. Un asemenea certificat digital valabil un an costă aproximativ 38 de euro, cu tot cu TVA, potrivit anunţurilor firmelor.
Informaţii detaliate privind furnizorii de servicii de certificare se găsesc pe site-ul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.
Cum se completează declaraţia unică
Declaraţia unică se întinde pe cinci pagini şi include două anexe, una pentru angajator şi una pentru asigurat. Cei care vor să se familiarizeze cu conţinutul formularului 112 pot deja să îl descarce de pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), de la adresa http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/formulare/decl_112_2010.pdf. Aici sunt disponibile şi instrucţiunile de completare a declaraţiei, care se întind pe 30 de pagini.
Anexa nr. 1 cuprinde declaraţiile privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate. Fir-mele trebuie să completeze secţiunea “Date de identificare a plătitorului” şi cea intitulată “Creanţe fiscale”.
Anexa nr. 1.1 este dedicată anga-jatorului, care trebuie să completeze mai multe secţiuni, de la litera A la litera F.
Secţiunea A conţine alte date de identificare a plătitorului, printre care codul CAEN şi tariful de risc – în această casetă se înscrie procentul contribuţiei de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
Secţiunea B face referire la indicatorii statistici, cum ar fi numărul de asiguraţi în sistemul asigurărilor de şomaj, numărul de asiguraţi pentru care angajatorul datorează CAS şi totalul fondului de salarii brute.
Secţiunea C se referă, printre altele, la condiţiile de muncă şi la indemnizaţiile de sănătate, pentru accidente de muncă şi boli profesionale. De exemplu, la C.1 – Condiţii de muncă, patronii trebuie să specifice dacă au condiţii diferite de muncă.
Secţiunea D – Indicatori statistici. Se completează numai de către entităţile asimilate angajatorului, pentru anumite categorii de asiguraţi.
Secţiunea E. Aici se solicită informaţii despre condiţiile normale de muncă ale angajatorului.
Secţiunea F. Se referă la impozitul pe venitul din salarii, defalcat pe sediul principal şi sediile secundare.
Anexa nr. 1.2 este dedicată asiguratului, care are de completat mai multe secţiuni, de la A la D.
Secţiunea A. Aici se înscriu datele pentru asiguraţii care realizează în luna de raportare numai venituri din salarii şi asimilate salariilor. Este vorba despre acei angajaţi care nu au beneficiat de concedii medicale, printre altele.
Secţiunea B. Se completează numai dacă angajatul nu se încadrează la A.
Secţiunea C. Conţine raportări pentru asiguraţi, completate de alte entităţi asimilate angajatorului.
Secţiunea D. Se referă la concediile medicale.
AOAR: Raportarea datelor să nu se facă la termenul-limită
Reprezentanţii mediului de afaceri avertizează asupra riscului de blocare a sistemelor informatice ale Ministerului de Finanţe, având în vedere cantitatea mare de informaţii. “Sperăm că sistemele informatice ale Ministerului de Finanţe vor fi pregătite pentru a primi un asemenea volum de informaţii, într-un timp limitat. De regulă, lumea se înghesuie să depună declaraţiile aproape de termenul-limită, pe 24 şi 25 ale lunii. Noi am propus ca raportarea datelor să se facă ordonat, pe zile, pentru a evita sincopele”, a declarat pentru gândul Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
Economii la bugetul firmelor
Un alt ajutor dat firmelor este introducerea de la 1 ianuarie a cărţii de muncă electronice, care a înlocuit-o pe cea tradiţională. În total, două măsuri care i-au scutit pe patroni de sume consistente, dar şi de zile pierdute pe la ghişee. De exemplu, o companie mijlocie cu 80 de angajaţi va economisi anul acesta nu mai puţin de 72.000 de lei (aproximativ 17.000 de euro), spune Florin Pârvu, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). Atât ar fi cheltuit în 2011 patronul unei asemenea firme pentru plata salariilor a trei angajaţi care să se ocupe de gestionarea cărţilor de muncă şi de plata contribuţiilor sociale datorate de patron.
Estimarea a luat în calcul un salariu mediu net de 1.200 de lei la care se adaugă încă 800 de lei pentru contribuţiile plătite de angajator, adică un total de 2.000 de lei. Practic, firma va renunţa la aceşti trei angajaţi sau îi va redistribui către alte departamente. “Din aceste două măsuri câştigă nu numai patronii companiilor mijlocii, dar şi cei mici, cu cinci salariaţi. Imaginaţi-vă cât a pierdut până acum economia la nivel naţional. Cel puţin o zi pe lună, măcar un angajat din fiecare firmă din România a stat la cozile de la ghişeele instituţiilor pentru a plăti obligaţiile pe care le datorează angajatorii”, a declarat pentru gândul Florin Pârvu.
Sursa: Gandul
