Cui îi mai foloseşte impozitul de 3%?
Ordonanţa de Urgenţă care reintroduce impozitul pe venitul microîntreprinderilor pare că a venit prea târziu
De ea nu mai pot beneficia firmele care au optat în trecut pentru impozitul pe venit
Excluse sunt şi cele care obţin venituri din management sau consultanţă sau care nu au ştiut că vor avea nevoie de minimum un angajat
Microîntreprinderile au parte de un nou impozit de la 1 ianuarie 2011. Ministrul de Finanţe, Gheorghe Ialomiţianu, a anunţat că patronii vor putea opta, de la 1 ianuarie 2011, între plata unui impozit pe profit de 16% şi plata unei taxe de 3% din venituri. Eliminarea impozitului de 3% pentru microîntreprinderi la 1 ianuarie 2010 a condus la închiderea a mii de întreprinderi, iar acum, odată cu reintroducerea acestuia, oamenii de afaceri au avut o nouă surpriză neplăcută. Potrivit Ministerului Finanţelor, pot alege acest sistem de impozitare firmele care au 1-9 angajaţi şi au obţinut în anul anterior o cifră de afaceri de până la 100.000 de euro. Ese important însă de ştiut că nu vor avea posibilitatea să opteze între cele două posibilităţi de plată microîntreprinderile care obţin venituri din activităţi bancare, asigurări, jocuri de noroc, consultanţă şi management. Mai mult decât atât, o altă prevedere a OUG mai arată că microîntreprinderile care sunt plătitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitului pe venit doar dacă n-au mai fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor. Astfel, în condiţiile în care în 2010 toate microîntreprinderile au plătit impozit pe profit de 16%, acum doar o parte dintre acestea pot alege să plătească 3%, cât şi acele firme care s-au înfiinţat anul trecut. “Art. 1122. – (1) Impozitul reglementat de prezentul titlu este opţional. (2) Microîntreprinderile plătitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu începând cu anul fiscal următor, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 1121 şi dacă nu au mai fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, potrivit prevederilor prezentului titlu”, se arată în OUG 117/2010.
Mai mult decât atât, o altă prevedere care creează confuzie între contribuabili este aceea că pentru a putea alege plata impozitului de 3%, microîntreprinderile trebuie să fi angajat oameni cu două luni înainte de apariţia ordonanţei. Cu alte cuvinte, întreprinzătorii trebuiau să aibă o predictibilitate atât de bună, încât să-şi dea seama înainte de noiembrie 2010 că Guvernul va aplica această ordonanţă de la 1 ianuarie, şi să fi făcut angajări, astfel încât să îndeplinească cerinţele. “Art. 1122: Opţiunea de a plăti impozit pe veniturile microîntreprinderii. (4) O persoană juridică română care este nou-înfiinţată poate opta să plătească impozit pe veniturile microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal, dacă condiţia prevăzută la art. 1121 lit. d) este îndeplinită la data înregistrării la Registrul Comerţului (lit.d – capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi autorităţile locale) şi condiţia prevăzută la art. 1121 lit. b) este îndeplinită în termen de 60 de zile inclusiv de la data înregistrării (lit. b – are de la 1 până la 9 salariaţi inclusiv)”, se mai arată în ordonanţă.
Sursa: Curierul National
