Proiecte de acte normative de interes pentru mediul de afaceri aprobate in şedinţa Guvernului României din 14 decembrie 2017
- a) Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr.233/2016 privind parteneriatul public-privat
Noi reglementări privind parteneriatul public-privat adoptate de Guvern vizeaza o serie de clarificări cu privire la sfera de aplicare şi diferenţierea contractelor de parteneriat public privat faţă de alte tipuri de contracte, precum cele de achiziţii publice si aduce următoarele modificări:
-Se reglementează etapele/competenţele de aprobare în evaluarea proiectului, din punct de vedere al clasificării acestuia în sectorul administraţiei publice (on budget). În cazul în care, anterior momentului semnării contractului, din analiza acestuia reiese că proiectul ar urma să fie clasificat on-budget, proiectele administraţiei publice centrale vor putea fi implementate doar după aprobarea de către Guvern, prin Memorandum. În cazul proiectelor de interes local, acestea se aprobă de către Comisia de autorizare a contractelor de parteneriat public-privat la nivel local. Această comisie se va înfiinţa ulterior prin Hotarâre de Guvern;
-Se introduce conceptul Value for Money, conform bunelor practici de la nivel internaţional, şi care reflectă diferenţierea în estimarea costurilor pe întreaga durată a proiectului, ajustată cu valoarea riscurilor, în scenariile realizării prin metoda tradiţională (achiziţie publică) şi prin parteneriat public-privat. Astfel, prin promovarea de proiecte de infrastructură în regim de parteneriat public-privat, nu facem referire neapărat la necesitatea de a clasifica un proiect off budget sau de a promova vreun anumit mecanism contabil, ci la transferul de riscuri şi costul mai scăzut, pe termen lung, pentru statul român în comparaţie cu achiziţia publică tradiţională.
-Se creează posibilitatea pentru partenerul public de a contribui la finanţarea realizării investiţiilor cu resurse financiare publice pentru a reduce ulterior impactul financiar al obligaţiilor de plată pe parcursul perioadei de operare a proiectului. Contribuţia optimă a autorităţii publice, dacă se impune, va rezulta din modelările financiare aferente Value for Money (incluzând analizele de senzitivitate).Pentru o abordare prudenţială referitoare la sustenabilitatea proiectelor din punct de vedere a impactului bugetar şi evaluarea capacităţii partenerului public-privat de a gestiona riscurile aferente implementarii proiectului.
-Se stabilesc mecanismele de evaluare a proiectelor pentru evitarea situaţiilor de abatere de la ţintele de deficit şi datorie publică asumate de România prin Strategia fiscal-bugetară.
-La nivelul Studiului de fundamentare se va efectua o evaluare externă a capacităţii partenerului public de a gestiona riscuri la nivelul contractului de PPP.
-Măsuri pentru includerea în regim PPP exclusiv a proiectelor bine pregătite, care prezintă eficienţă economică şi o prioritate la nivel central/local:
-Costul net actualizat al realizării proiectului prin metoda tradiţională (achiziţie publică) urmează a fi utilizat ca punct de referinţă („affordability threshold”) în comparaţie cu costul net actualizat al realizării proiectului în regim de parteneriat public privat;
Se prevede elaborarea unui Program strategic asumat la nivelul Guvernului şi care va prevedea categorii de proiecte care pot fi dezvoltate în regim de PPP.
-Asigurarea continuităţii proiectului prin reglementarea situaţiilor de înlocuire a partenerului privat:
– Reglementarea unor mecanisme care să permită înlocuirea partenerului privat în caz de neperformanţă, fară reluarea procedurilor de atribuire a contractului, evitându-se posibile situaţii de reclasificare a unor proiecte off budget în proiecte on budget;
b)Modificari privind controlul ex-ante al procesului de atribuire a contractelor de achizitie publica
S-a aprobat o ordonanţă de urgenţă care reglementează modul de realizare a controlului ex-ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achiziţie publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii. Scopul actului normativ este de a reglementa, la nivel superior legislativ, aria de cuprindere, autoritatea juridică a controlului ex-ante, obligaţiile autorităţilor contractante în relaţie cu controlul ex-ante, precum şi modul de derulare a acestui control.
Ordonanţa de urgenţă va intra în vigoare la data de 15 martie 2018, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP) urmând să realizeze, până la această dată, toate demersurile de natură procedurală şi tehnică pentru tranziţia la noul sistem de control ex-ante cu impact direct asupra funcţionării pieţei achiziţiilor publice.
Prin aceste modificări, se asigură:
-se consolidează poziţia strategică în sistemul de achiziţii publice a controlul ex-ante exercitat de ANAP, asigurându-se un grad crescut de stabilitate a prevederilor cheie în timp, conform obiectivului strategic general al sistemului de achiziţii publice de reducere a frecvenţei cu care se modifică legislaţia în acest domeniu; mai mult, succesul reformei controlului ex-ante, drept condiţionalitate ex-ante este reglementat la un nivel adecvat şi suficient de detaliat pentru importanţa sa în ansamblul reformelor guvernamentale;
-controlul ex-ante nu mai este doar o funcţie a ANAP, ci devine un reper pentru participanţii la sistemul de achiziţii publice şi modul de funcţionare specific al pieţei. Această funcţie va fi reglementată de manieră similară cu alte funcţii cheie ale sistemului care asigură tot o formă de control al acestuia, precum funcţia de soluţionare a contestaţiilor împotriva procedurilor de atribuire (remediile – aşa cum este definită această funcţie conform legislaţiei la nivel european) asigurată de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor;
-urmare a reformei controlului ex-ante, ordonanţa de urgenţă introduce câteva modificări-cheie ale legislaţiei achiziţiilor publice (de exemplu, utilizarea codului unic de identificare a proiectului în programul anual al achiziţiilor publice, utilizarea a maximum unul/două termene de răspuns la solicitările de clarificări adresate de operatorii economici interesaţi de accesul la procedura de atribuire) şi creează obligaţia generală a Agenţiei pentru Agenda Digitală a României (AADR) de a ajusta sistemul SEAP pentru a facilita din punct de vedere tehnic implementarea reformei controlului ex-ante.
c)Măsuri pentru reglementarea concediilor şi indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate
Părintele sau asiguratul care are legal în îngrijire un copil grav bolnav poate beneficia de concediu medical şi de indemnizaţie pentru îngrijirea lui până la vârsta de 16 ani, în condiţiile în care, până acum, limita de vârstă a copilului era de 7 ani, potrivit unei ordonanţe de urgenţă adoptată de Guvern în sedinţa de azi.
Lista acestor afecţiuni grave se va stabili de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii şi va fi prevăzută în Normele de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate.
De asemenea, actul normativ adoptat azi simplifică procedura de acordare a certificatelor de concediu medical pentru situaţiile în care asiguraţii beneficiază de concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav, dacă însoţesc copilul la tratament pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene, ori pe teritoriul unui alt stat decât cele menţionate anterior. În aceste cazuri, s-au stabilit că certificatul de concediu medical va putea fi eliberat atât unuia dintre părinţi, cât şi unei persoane împuternicite de acesta.
Ordonanţa de urgenţă prevede şi crearea cadrului legal pentru realizarea şi implementarea unei soluţii informatice pentru eliberarea certificatelor de concediu medical în format electronic. Astfel, medicii prescriptori vor putea completa şi transmite angajatorilor/beneficiarilor certificatele de concediu medical în format electronic, prin mijloace electronice de transmitere la distanţă. Certificatele vor fi semnate de medici cu semnături electronice calificate.
Pe lângă măsuri menite să simplifice modul de acordare a certificatelor de concediu medical, actul normativ reglementează şi posibilitatea acordării indemnizaţiei de maternitate calculate în raport cu toate veniturile pe baza cărora s-a calculat şi plătit contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate.
De asemenea, ordonanţa conţine reglementări care pun în concordanţă asigurarile sociale de sănătate cu modificările aduse Codului fiscal
d)40 mil lei pentru finanţarea proiectelor din prima etapă a PNDL
A fost aprobata alocarea suplimentară a sumei de 40 de milioane lei pentru finanţarea lucrărilor de investiţii realizate pentru proiectele incluse în Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) etapa I. Banii provin din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului şi au fost alocaţi prin buget.
Bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene pe anul 2017 va fi suplimentat cu această sumă la capitolul “Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică’, titlul “Transferuri între unităţi ale administraţiei publice”.
În prima etapă a PNDL sunt incluse 4.607 obiective de investiţii pentru care au fost alocate, până în prezent, 2,0551 miliarde lei.
- Celelalte Proiecte de acte normative din şedinţa Guvernului României din 14 decembrie 2017:
Cu stimă,
Iulia SÎRBU
Specialist comunicare şi relaţii publice CNIPMMR
Tel: 0769.490.278
Bucuresti, Piata Valter Maracineanu, nr.1-3,
Intrarea 1, Etaj 1, Camera 91 A, Sector 1
Web. www.cnipmmr.ro
